Ce este elastina și ce rol are în menținerea sănătății pielii?

Elastina este o proteină esențială din matricea extracelulară, care conferă elasticitate și rezistență țesuturilor.

Corpul produce în mod endogen (natural) elastina, însă producția acestei proteine scade odată cu înaintarea în vârstă. O dietă bine echilibrată oferă organismului ingredientele de care are nevoie pentru a ajuta corpul să producă elastina în mod natural.

Elastina și colagenul sunt principalele componente proteice structurale ale pielii și acționează împreună pentru menținerea sănătății pielii. Însă, între cele două proteine există câteva diferențe semnificative. În primul rând, elastina este de aproximativ o mie de ori mai flexibilă decât colagenul. Deteriorarea sau inflamarea fibrelor de elastină din piele poate duce la dezvoltarea unor afecțiuni cutanate.

Ce este elastina?

Elastina este o proteină și un constituent major al fibrelor elastice. Acestea alcătuiesc țesutul conjunctiv, care, la rândul său, susține, protejează și oferă structură altor țesuturi și organe. Țesutul conjunctiv formează matricea extracelulară (rețea de proteine fibroase care există în afara membranei celulare).

Elastina este una dintre cele mai abundente proteine din organism. Este o proteină elastică, asemănătoare unei benzi de cauciuc: se poate extinde și apoi se poate micșora, revenind la forma inițială.

Elastina este o proteină cheie a matricei extracelulare, care oferă rezistență și elasticitate țesuturilor și organelor. Este proteina dominantă în țesuturile extensibile și este prezentă, în principal, în plămâni, aortă și piele. Mutațiile din gena elastinei pot duce la boli precum sindromul Williams, cutis laxa și stenoza aortică supravalvulară.

Elastina se găsește în:

• piele;
• vase de sânge;
• țesut cardiac;
• țesut pulmonar;
• cartilaj elastic;
• tendoane (țesut conjunctiv care realizează legătura dintre mușchi și os);
• ligamente (țesut conjunctiv care realizează legătura dintre oase).

Cum se formează elastina?

În componența proteinelor intră aminoacizii. Principalii aminoacizi care alcătuiesc elastina sunt prolina, glicina, desmozina și izodesmozina. Aceștia sunt grupați în secvențe scurte și repetate de trei până la nouă aminoacizi care creează structuri puternice și flexibile.

Elastina este sintetizată dintr-o moleculă numită tropoelastină. Multe molecule mici de tropoelastină se unesc pentru a forma elastina.

Elastogeneza, procesul de formare a elastinei, are loc, în principal, în timpul dezvoltării fetale și neonatale timpurii a organelor.

Care este rolul elastinei?

Funcția principală a elastinei este de a permite țesuturilor din corpul uman să se întindă și să se micșoreze înapoi. Așadar, conferă elasticitate țesuturilor.

Elastina este componenta principală a fibrelor elastice. Sinteza optimă, precum și buna organizare și integrare a fibrelor elastice cu alte proteine ale matricei extracelulare, precum colagenul, proteoglicanii și glicozaminoglicanii, sunt esențiale pentru menținerea structurii, funcției și aspectului tânăr ale pielii sănătoase.

Odată cu înaintarea în vârstă și expunerea la diferiți factori dăunători, fibrele elastice se degradează. Această degradare contribuie la pierderea integrității structurale a pielii, care, asociată cu pierderea grăsimii subcutanate, duce la modificări nedorite ale aspectului (piele flască, linii fine, riduri).

De asemenea, elastina conferă arterelor caracteristici de elasticitate care facilitează inimii pomparea sângelui. Arterele sunt vase de sânge în formă de tub, care transportă sângele din inimă prin întregul organism.

Nu în ultimul rând, elastina permite plămânilor să funcționeze optim. Când inspirăm, diafragma se contractă (se strânge). Plămânii creează energie, pe măsură ce se contractă, iar țesuturile elastice din plămâni stochează acea energie. Când expirăm, energia din plămâni este eliberată, pe măsură ce plămânii se strâng (revin la forma inițială).

Elastina și colagenul

Colagenul și elastina sunt ambele proteine care se găsesc în țesutul conjunctiv.  Cu toate acestea, ele diferă ca structură și funcție.

Colagenul este o proteină fibroasă, care reprezintă o treime din proteinele din corpul uman și se găsește abundent în matricea extracelulară. Există 16 tipuri diferite de colagen, care au toate structuri și funcții diferite, dar doar trei dintre ele (tipurile I, II și III) formează fibre regulate. În derm, moleculele de colagen formează o rețea fibroasă în jurul unor celule numite fibroblaste, care sunt cele mai frecvente celule ale și care sintetizează matricea celulară și colagenul. Fibroblastele joacă un rol semnificativ în vindecarea rănilor.

Elastina, ca și colagenul, este o proteină importantă din matricea extracelulară a dermului Este prezentă sub formă unor fibre lungi și flexibile. Spre deosebire de colagen, fibrele de elastină nu prezintă o organizare ierarhică pronunțată și își schimbă permanent forma.

Fibrele de colagen în sine nu sunt elastice, dar mișcarea dintre ele conferă elasticitate țesutului. Rolul principal al colagenului este de a oferi structură, putere, fermitate și sprijin organismului.

Cu toate că și elastina oferă, într-o anumită măsură, rigiditate organismului, funcția sa principală este de a face țesuturile elastice, fiind de aproximativ o mie de ori mai flexibilă decât colagenul.

Ambele proteine contribuie la aspectul ferm și suplu al pielii. Odată cu înaintarea în vârstă, colagenul se descompune, iar elastina slăbește, la fel ca o bandă de cauciuc care a fost întinsă de prea multe ori. Din acest motiv, este recomandată folosirea unor produse cosmetice care suplimentează sau susțin colagenul și elastina din piele.

Măsuri pentru menținerea elasticității țesuturilor

Nivelurile de elastină, colagen și acid hialuronic scad, treptat, odată cu înaintarea în vârstă și expunerea prelungită la soare, ceea ce duce la pierderea integrității structurale și a elasticității pielii.

Pielea lăsată, liniile fine, ridurile, sensibilitatea și schimbările în nuanța și textura pieli sunt câteva dintre consecințele procesului de îmbătrânire.

Cele mai severe modificări ale fibrelor elastice apar la pielea expusă prelungit la soare și  fotodeteriorată. Dacă pentru îmbunătățirea nivelurilor de colagen și acid hialuronic din piele există numeroase soluții, în ceea ce privește creșterea nivelului de elastină, nu au fost încă identificate tratamente, însă oamenii de știință studiază modul în care poate fi stimulată producția acestei proteine esențiale pentru organism.

Elasticitatea este considerată un marker al sănătății generale a pielii, iar producția de elastină este fundamentală pentru rezistența țesuturilor și a organelor. Tratamentele actuale vizează păstrarea elastinei endogene în piele.

Factorii intrinseci, respectiv procesul natural de îmbătrânire, și factorii extrinseci sau de mediu, precum poluarea și razele ultraviolete, contribuie la scăderea producției de elastina. Însă, există câteva măsuri prin care poate fi prevenită deteriorarea fibrelor elastice.

Adoptarea unei rutine eficiente de îngrijire a pielii

Rutina de îngrijire este esențială pentru a avea o piele sănătoasă cât mai mult timp. De aceea, este indicat să fie respectate constant toate etapele de îngrijire a pielii: curățare, hidratare, protecție solară și exfoliere. Deși producția de elastină nu poate fi accelerată, există anumite ingrediente care pot menține nivelul acestei proteine la cote ridicate.

Serumurile și cremele hidratante care conțin acid ferulic, vitamina A, vitamina C și vitamina E pot reduce aspectul ridurilor și pot ajuta la refacerea celulelor deteriorate ale pielii. De asemenea, unele studii sugerează că ingrediente precum retinolul și peptidele ar putea contribui la păstrarea fibrelor elastice endogene.

Evitarea expunerii prelungite la soare

Razele ultraviolete se numără printre factorii care duc la îmbătrânirea prematură a pielii. Specialiștii recomandă aplicarea produselor cu factor de protecție solară (SPF) în fiecare zi, evitarea expunerii la soare în intervalul 10.00-16.00, când razele ultraviolete sunt mai puternice, și folosirea accesorilor vestimentare care să protejeze pielea (pălării cu boruri largi, ochelari de soare, pantaloni lungi, cămăși cu mânecă lungă).

Adoptarea unui stil de viață sănătos

Un stil de viață sănătos presupune o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, odihnă suficientă și un nivel redus de stres. Cortizolul, hormonul stresului, poate contribui la degradarea matricei extracelulare, implicit la diminuarea producției de elastină. De aceea, este nevoie ca nivelul de stres să fie ținut prin control, cu ajutorul unor tehnici de relaxare. Yoga, meditația, lectura, gătitul, drumețiile sunt câteva dintre modalitățile prin care nivelul de stres poate fi redus.

De asemenea, exercițiile fizice contribuie la reducerea stresului oxidativ și la stimularea circulației sângelui, sporind fluxul de oxigen și substanțe nutritive, ceea ce ajută la menținerea pielii sănătoase.

Totodată, alimentația poate influența elastina din corp. Consumul de antioxidanți poate oferi un strat suplimentar de protecție împotriva stresului oxidativ, responsabil cu pierderea elasticității pielii. Multe alimente pot ajuta la menținerea nivelului de elastină și colagen din piele, inclusiv citricele, fructele de pădure, peștele gras și nucile.

Renunțarea la vicii

Nicotina și alte substanțe chimice din țigări accelerează procesul de îmbătrânire a pielii. Fumatul se numără printre viciile care privează pielea de oxigen și nutrienți. Renunțarea la fumat contribuie la menținerea elasticității pielii și reducerea riscului de a dezvolta linii fine și riduri.

Afecțiuni care influențează nivelul de elastină endogenă

Anomalii ale țesutului conjunctiv dobândite genetic pot provoca boli asociate cu pierderea elasticității pielii. Totodată, anumite afecțiuni dobândite de-a lungul vieții pot influența nivelul de elastină.

• Sindromul Ehlers-Danlos sau cutis laxa – este o afecțiune genetică, ce se caracterizează prin  metabolism defectuos al elastinei și fibre elastice anormale, ceea ce face ca pielea să fie flască, lipsită de elasticitate.
• Ateroscleroza -este o afecțiune caracterizată prin acumularea de plăci în interiorul arterelor, ceea ce determină îngustarea arterelor și poate duce la formarea unor cheaguri de sânge, la atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale. Mai multe studii asupra aterosclerozei au arătat că există o scădere a elastinei eterogene în artere.
• Stenoza aortică supravalvulară – este un defect cardiac, care se poate dezvolta înainte de naștere și determină îngustarea aortei. O mutație a genei elastinei reprezintă una dintre cauzele stenozei aortice supravalvulare.
• Sindromul Williams – este o tulburare genetică, rară, de neurodezvoltare, cauzată de lipsa genei care produce sinteza elastinei.
• Emfizemul – este o afecțiune pulmonară, care se dezvoltă, de obicei, după câțiva ani de fumat. Elastina din plămâni se descompune și apar simptome specifice, precum dificultăți de respirație, tuse, respirație șuierătoare și oboseală.

Elastina este o proteină pe care corpul o produce în mod natural. Aceasta oferă rezistență și elasticitate pielii și multor altor organe. Odată cu înaintarea în vârstă, cantitatea de elastină endogenă scade, însă, cu ajutorul unei diete echilibrate, putem menține un nivel corespunzător al acestei proteine. Totodată, exercițiile fizice și o rutină adecvată de îngrijire a pielii contribuie la  menținerea elastinei în organism.

Resurse:

https://my.clevelandclinic.org/health/body/22482-elastin#

https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/elastin

https://www.news-medical.net/life-sciences/What-is-Elastin.aspx

https://study.com/learn/lesson/elastin.html

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/ics.12372

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8239663/

https://www.shape.com/lifestyle/beauty-style/what-is-elastin